conversatii goale

Cand eram mai mica mereu eram luata peste picior pentru ca nu prea vorbeam, eram tacuta, retrasa. Asa nu-mi placea cand se luau de mine, ma simteam asa de prostanaca. Ma inchideam si mai tare in mine. Mi se parea ca nu am ce sa zic legat de ce vorbeau ei..Mie imi placea asa. Acum imi dau seama ca erau conversatii goale. Nu spuneau nici ei nimic. De teama sa nu fiu data la o parte am invatat, cu greu, sa port conversatii goale. Nu a fost usor, nu a fost placut, dar am invatat. M-am facut placuta. Am invatat sa vorbesc despre nimic. I-am studiat pe cei din jur si am bagat la cap. Am incercat sa vad ce merge, cum merge si cu cine merge.
Asa a inceput cautarea mea in exterior. Am plecat din orasul meu, dupa care am plecat din tara mea si am vrut sa plec si mai departe. Eu credeam ca ma apropii de mine..dar ma indepartam. Am inteles totul gresit! cautam in exterior. Acum stiu..si caut in interior. In solitudine, liniste si pace ma aud pe mine.
De curand abia, mi-am dat seama ca mi-am ocupat viata cu nimic..si cat de ocupata am fost!
Daca n-ai simtit, oare ce o sa-ntelegi..?!
„in tacere se comunica cel mai mult si cel mai profund, in liniste si nemiscare este activitatea cea mai vitala”
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s