Cum demascăm credințele care ne țin captivi

Primul pas este să ceri sufletului tău (lui Dumnezeu/divinității/eternității, cui vrei tu) dorința de a vedea aceste credințe și să ai încredere că treptat atenția ta se va îndrepta către ele, nicio întrebare trimisă nu rămâne fără un răspuns.
Încă de când îmi aduc eu aminte existența mea, am știut ca viața este grea. Metafora care descria viața este ca „viața este o luptă”. Nu știu sigur de unde m-am ales eu cu această credință, poate din familie, poate e moștenită, poate din societate, poate pur și simplu asta a fost percepția mea asupra evenimentelor ce aveau loc în viața mea. Nici nu mai contează asta acum. Ce contează este ca în sfârșit înțeleg importanța metaforelor în viață. Acum am mai înțeles încă puțin despre ce înseamnă credințele în funcție de care ne trăim viața și cât de important este să chestionam fiecare credință în parte. Să vedem ce ne aduce acea credință, în ce fel ne dictează viața. Evident că atunci când îți trăiești viața după metafora „viața este o lupta” aceasta nu are cum să fie prea frumoasă.
Dacă nu găsești undeva un sâmbure de dorința de a vedea aceste aspecte ale vieții tale habar nu o să ai de ele.
Al doilea este să fii foarte atent la ce gânduri îți dictează viața, să chestionezi fiecare gând, fiecare credință. Vezi de unde vine și cum poți să o schimbi în favoarea ta. Realitatea este maleabilă, ea este diferită pentru fiecare om în parte. Realitatea fiecărui om este creată de percepția lui asupra vieții, așa că de ce să nu creăm realitatea în favoarea noastră?
Fiind sigura de faptul că viața este o lupta (credeam că pentru toți este așa, nu doar pentru mine) îmi era greu să văd luminița de la capătul tunelului, iar entuziasmul meu față de viață a fost mereu destul de scăzut. Ce pacoste…să lupți toată viața. A fost greu să accept că se poate și altfel, credința mea era atât de bine imprimată în sistemul de valori încât mintea nu vroia nici cum să îi dea drumul. Să admit faptul că viața nu este o luptă însemna să detronez un aspect major al vieții mele, fără de care mă simțeam pierdută. Nu știam cum să trăiesc altfel. Daca nu este o luptă, atunci ce este? Cum este?
M-am hotărât că pur și simplu viața este frumoasă! Viața este cel mai minunat dar! Viața este un dans al iubirii! Așa si este! Percepția mea s-a schimbat și viața și-a arătat o altă față. Viața mea este în continuare aceeași, dar felul în care mă bucur de ea a schimbat tot. Evident că încă exista dificultăți, încă există probleme, durere, dar le văd mult mai blând, și balanța înclină treptat în favoarea momentelor frumoase.
Am deja o listă cu credințe. Lista e constantă căci credințele deja schimbate le și uit. Credințelor neplăcute le ofer o alternativa plăcuta, dar pe lângă ele mai descopăr și credințe frumoase de care mă bucur. Simte ce trezește în tine fiecare credință atunci când o rostești și vei știi dacă îți face bine sau rău.
Viața este un dans al iubirii.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s