Respect. Iubire. Suferință.

De multe ori trăim o viață întreagă având concepte greșite asupra anumitor aspecte ale vieții, până ajungem să ne punem întrebarea…oare chiar așa este? Sau până ne-am saturat să suferim.

Ce credeam eu că înseamnă respectul și ce înseamnă respectul.

Respectul înseamnă să îi oferi celuilalt spațiul de care are nevoie. Libertate, spațiu să greșească, spațiu să încerce, spațiu să reușească prin experiențele și deciziile sale. Având încrederea că este capabil să facă ce consideră el de cuviință și că este capabil să își asume toate consecințele acțiunilor sale.

Unii oameni consideră că din iubire trebuie să îi ajute pe cei dragi, dar câteodată iubirea presupune să îi lași pe cei dragi să își ducă propriile greutăți propriile greșeli din care să poată învață. Unii oameni se simt „responsabili” considerând ajutorul lor ca fiind o dovadă de iubire, chiar dacă de multe ori asta înseamnă să se impună în viața celuilalt, chiar dacă asta presupune manipularea vieții celuilalt, ei consideră comportamentul lor ca fiind un act de iubire, dar de fapt este pur si simplu un mod de a încerca să controleze evenimentele din jurul lor, iar cei pe care îi controlează nu mai au ocazia să învețe din propriile greșeli…eventual doar din greșeala că i-au lăsat pe alții să le controleze viața. De multe ori cei care se lasă controlați privesc comportamentul celor care le controlează viața ca fiind o formă de iubire și nu văd faptul că de fapt această „iubire” presupune o dependență. Iubirea este libertate, iubirea înseamnă asumarea responsabilității asupra propriei vieți și respectarea necesității celuilalt de a-și asuma responsabilitatea asupra vieții sale. Indiferent de ceea ce este perceput ca fiind suferința celuilalt, trebuie să acceptăm că fiecare trebuie să își asume propria viață și să învețe din propriile greșeli, altfel nu există dezvoltare. Asumarea responsabilităților asupra propriei vieți aduce dezvoltare, chiar dacă câteodată este sub formă de suferință, de multe ori finalul aduce tot bucurie. Fiecare om are dreptul la libertatea de a alege pentru a se putea dezvolta. Daca nu face singur alegerile nu are cum să învețe, nu are cum să se dezvolte, nu are cum să crească. Dacă nu are cum să își ducă singur bătăliile nu are nici cum să câștige vreo bătălie.

Există „respect” din necesitate de control care este percepută ca iubire. Această necesitate de control poate să vină din dorința de a evita suferința proprie și a celor din jur pe care o iau prea personal.

Iubirea respectă dezvoltarea celuilalt. Iubirea poate să fie dureroasă în anumite situații, dar doar așa vine și dezvoltarea. Iubirea presupune să îl lași pe celălalt să facă propriile greșeli, să ai încredere în deciziile lui fie că acestea sunt bune sau sunt rele din punctul nostru de vedere.

Să luam drept exemplu un copil și mama sa. Mama se consideră îndreptățită, ba mai mult se simte responsabilă de fericirea copilului așa că ia deciziile în numele acestuia. De multe ori asta se întâmplă până când copilul ajunge la o vârstă de adult. Copilul nu a apucat să învețe din propriile greșeli și el mereu o să considere că nu poate lua decizii singur, devenind dependent de mama sa și de cei din jur. El nu a fost învățat să își asume responsabilitatea față de viața sa. El consideră comportamentul mamei sale ca fiind o dovadă de iubire, se simte protejat, dar în realitate el este dependent. Mama nu respectă capacitatea copilului său de a lua propriile decizii si de a învață din consecințele acestora. Ea nu îl consideră capabil să se descurce singur și nici nu îi susține această dezvoltare, dar ea nu vede asta.

Iubirea de multe ori presupune să îl lași pe cel de lângă tine să sufere până își învață lecția oricât de dureros poate să ni se pară. Suferința ne constrânge să ne schimbă, să ne dezvoltăm.

Când încercăm să evităm la nesfârșit suferința celor din jur prin a-i ajuta, de multe ori…de fapt încercăm să evităm suferința noastră de a-i vedea pe cei iubiți că suferă. Din această perspectivă se pare ca tot la noi ne gândim atunci când îi ajutăm pe alții prin a decide pentru ei.

Respectă alegerile celuilalt, respectă felul în care își trăiește viața, respectă spațiul lui, respectă suferința lui, respectă capacitățile lui, respectă-l pe cel de lângă tine…

Abia atunci când îți asumi responsabilitatea pentru viața ta începi să trăiești cu adevărat, începi să simți viața, iar pe cealaltă parte abia când renunți la a le controla viața celor dragi și înțelegi că de fapt nu ai control asupra la nimic începi să te bucuri de tine, când le oferi libertate celor din jur îți oferi libertate ție.

Respectul este una dintre cele mai frumoase expresii ale iubirii.

 

Anunțuri

Un gând despre &8222;Respect. Iubire. Suferință.&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s