Pe cine judeci de fapt?

Când nu-ți place de cei din jur, de cine nu-ți place de fapt? De ei sau de tine?

Când nu-ți place de cei din jur ești ursuz, îi învinovățești pe ei pentru starea ta. Mai ales când ești nevoit să stai în preajma lor…te întrebi „oare cu ce am greșit de sunt nevoită să îi suport?”. Îi critici, îi judeci, îți dai cu părerea la acțiunile lor, la comportamentul lor, la vorbele lor. Nimic nu-ți scapă. Dar pe cine judeci de fapt? Din ce punct de vedere judeci și pe ce bază sunt făcute aceste judecăți? Cine suferă din cauza acestor judecăți?

Pe cine judeci de fapt? Pe tine. Doar pe tine. Tu.

Cine își amărăște viața cu aceste judecăți? Tu.

Cine suferă în urma acestor judecăți? Tu.

De ce îi judeci pe cei din jur? Pentru că nu sunt conform credințelor tale, nu corespund valorilor tale.

De multe ori mi-am tot zis că nu am de gând să îi mai critic pe cei din jurul meu. Cine sunt eu să critic? Chiar dacă îmi propusesem să nu îi mai judec pe cei din jur tot o făceam, doar că nu îmi mai dădeam seama. Și eram ursuză…de ce plescăie? De ce stă? De ce mănâncă așa? De ce nu face aia? De ce face aia? De ce se plânge? De ce vorbește despre celălalt? De ce se poartă așa? De ce stă așa? De ce gândește așa? De ce se îmbracă așa? De ce își ține mâna așa? De ce poartă bluza așa? Oribil. Eu eram singura care observa toate astea și eram singura care avea de suferit. Mie mama mi-a spus foarte clar că nu este frumos să plescăi și mereu mă certa, Pe mine mama m-a învățat cum să mănânc „frumos” și mă certa când nu făceam așa, mie trendul mi-a zis că bluza se poată așa…și tot așa. Toate erau convingerile pe care mi le-am însușit la un moment dat în funcție de ce mi s-a impus sau sugerat.

Tu îi privești pe cei din jur prin filtrul tău, prin credințele tale, prin sistemul tău de valori. Ce pentru tine poate să fie extrem de enervant la cel de lângă tine…sunt toate șansele ca el nici să nu sesizeze ce face.

Când tu critici ceva la cel de lângă tine tu de fapt te critici pe tine. Ceea ce este perfect, pentru că acum ajunși în acest punct putem să conștientizăm îngrădirile pe care ni le punem singuri. Ce nu îți place la cel de lângă tine este în tine. Cel de lângă tine este oglinda ta, te ajută să te vezi tu pe tine.

M-am hotărât să ofer celor din jur libertatea lor. Fiecare are dreptul să facă ce vrea cum vrea, de ce să sufăr eu?! Eu m-am săturat de suferință așa prostească. Cea mai bună parte este ca în felul acesta îmi ofer mie libertate. Ieeeeiiiii! Ce bucurie, ce eliberare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s