Povestea cu care ne identificăm – viața guvernată de un gând

Dacă toată viața ta nu este ceea ce tu ai crezut? Dacă toată viața ta nu este mai mult decât un gând, o idee care ți-a fost inoculată la un moment dat și tu ai ales să crezi în ea. În funcție de ea ti-ai construit întreaga viață, așa cum ai crezut tu că trebuie să fie. Dacă totul nu este nimic mai mult decât o idee în mintea ta? O idee care te ține captiv, care te ține în iadul pe Pământ. Un iad creat chiar de tine. Dacă viața ta așa cum o știi tu nu este altceva decât o poveste creată de mintea ta? O poveste care te ține captivă în închisoarea minții. Este o poveste care predomină întreaga ta viață, care îți zice cum ar trebui să fii, ce ar trebui să faci. O poveste în care tu crezi cu atât de multă putere încât nu mai vezi viața, vezi doar închisoarea poveștii în care ești. Este tot ce crezi că există, dar viața este mult mai mult decât această poveste, viața este iubire. Dacă nu reușești să vezi ca e doar o poveste pe care încerci cu disperare să o urmezi, o poveste care te face să te împotrivești minunii care este viața…atunci mereu vei vrea să schimbi realitatea. Dacă viața ta nu este altceva decât o poveste în funcție de cum ți-au zis cei din jurul tău că trebuie să fie? Nu din răutate ți-au zis, ci pentru că ei trăiesc propria poveste. Dacă viața este dincolo de această poveste de care te ții cu dinții pentru că nu știi ca exista mai mult decât atât? Când îți dai seama că este doar o poveste ești înfricoșat. Dacă viața ta nu este această poveste atunci cine ești tu? Ce ești tu? Nu vrei să îi dai drumul pentru că îți este frică. Ai impresia că o să cazi în neant dacă nu ești povestea pe care ai crezut-o toată viața. Mintea ta nu poate să accepte să îți dea drumul, îi este frică pentru că își pierde controlul. „Nu-ți fie frică” îți șoptește iubirea, îți șoptește viața. Acum ești liberă. Acum nu mai ești prizoniera poveștii vieții tale. Acum ești liberă să VEZI viața. Acum ești liberă să îți creezi ce poveste vrei tu, acum poți să îți creezi cea mai frumoasă poveste. Acum poți să își creezi Paradisul pe Pământ. Orice poveste vrei crea, vei știi că este doar o poveste și te vei putea bucura de ea și în orice moment vei putea renunța la ea și îți vei putea crea o altă poveste. Acum poți să schimbi drama din viața ta cu o comedie romantică…dacă asta îți dorești, bineînțeles. Acum știi că sunt doar povești și te poți bucura de capodoperele pe care le creezi. În același timp poți vedea viața, poți vedea manifestarea vieții prin tine și prin cei din jur. Acum poți să vezi și poveștile celor din jurul tău și vei știi că sunt doar povești, iar tu le vei respecta poveștile și îi vei respecta pe ei. Ei au dreptul ca în povestea lor să îți dea ce rol vor ei, dar asta nu te va mai afecta pe tine. Tu vei știi că este doar o poveste, nu este ceea ce ești. Viața este mult mai mult decât o cutiuță cu o poveste.

Acum că ai ridicat voalul poveștii tale de pe ochi…poți să vezi viața. Acum că te-ai eliberat din închisoarea minții tale…ești liberă să simți întreg Universul, să simți viața, nu te vei mai lovi de aceeași pereți reci și gri ai celulei minții tale.

Aseară m-am uitat la filmul Inception („Începutul”), azi de dimineață m-am mai uitat o dată la el. Fischer…și-a trăit întreaga viață în povestea vieții lui: tatăl lui nu îl iubea, nu avea timp de el și îl considera o dezamăgire că nu a reușit mereu să se ridice la înălțimea așteptărilor lui. Asta a fost povestea care îi ghida viața. O dramă aș zice… Baaammm i s-a implementat ideea că de fapt tatăl lui îl iubea și își dorea să îl lase să își creeze propriul „imperiu” pentru că îl considera capabil, ideea că de fapt tatăl lui era dezamăgit de faptul că Fischer încerca să fie la fel ca el în loc să fie el însăși. Atât. Și povestea vieții i s-a schimbat complet, a devenit o altă poveste.

Nu suntem conștienți că trăim într-o poveste până nu ne trezim din ea. O simplă idee care ne guvernează întreaga viață și o poate transforma într-un iad. Când vedem că este doar o poveste, o idee, așteptări, când renunți la toate astea te eliberezi. Când vezi povestea ta, poți să vezi și povestea celor din jur și atunci conștientizezi că nu are de ce să te afecteze așteptările celor din jur. Le respecți așteptările, le respecți visul, dar nu mai depinzi de el, nu te mai afectează. Nimeni nu are putere asupra ta decât dacă le dai tu voie. Nimeni nu poate să îți dicteze povestea ta decât dacă îi dai tu voie.